S10 Ep. 23 Aur la IOAI 2026

Când vine vorba de inteligență artificială, toată lumea vorbește despre modele, miliarde de dolari, centre de date și agenți care promit să ne scrie si rescrie e-mailurile. Dar în mijlocul acestei curse globale, o știre din România merită să fie privită mai atent: opt elevi, opt medalii și trei aururi la Olimpiada Internațională de Inteligență Artificială.

Bogdan Menci este numele meu și ești la Short Tech News. Astăzi nu vorbim despre un telefon nou sau despre cum un agent AI îți va face programul sau va aduce apocalipsa. Vorbim despre performanța școlară — și despre ce înseamnă ea într-o lume care investește enorm în dezvoltarea inteligenței artificiale.

La olimpiada IOAI 2026, desfășurată la Astana, în Kazahstan, între 2 și 8 august, România a obținut trei medalii de aur, două de argint și trei de bronz. Adică toți cei opt elevi din lotul român au urcat pe podiumul medalic. Iar România a încheiat competiția pe locul al patrulea în clasamentul pe medalii.[olimpiada-ai]

Unul dintre medaliații cu aur este Alexandru Thury-Burileanu, elev în clasa a XI-a la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Constanța. El s-a clasat pe locul 19 mondial și a fost cel mai bine clasat român la ediția din acest an.

Da, rezultatul datează din august dar subiectul a revenit în atenție în octombrie, când Alexandru a fost inclus în proiectul „100 de tineri pentru dezvoltarea României”.

Și, sincer, mă bucur ca măcar acum a fost mediatizata.

Pentru că IOAI nu este o competiție în care elevii vin cu un poster, un slide și o idee despre „viitorul AI”. Concurenții au rezolvat șase probe individuale în două zile, în medii de lucru tip notebook, pe GPU și fără acces la internet. Subiectele au acoperit machine learning, viziune computerizată, procesarea limbajului natural și AI multimodală.

Practic, nu a fost „cine știe să întrebe ChatGPT-ul cum să facă un plan de antrenament”. A fost cine poate construi, antrena, testa și interpreta modele într-un timp limitat, fără să caute răspunsul pe Google.

Alexandru a obținut punctaje foarte bune la probele „Find the Order” și „Potato”, iar scorul final de 287,6469 puncte i-a adus locul 19 mondial și medalia de aur.

Iar când privim rezultatul României în context global, el devine și mai interesant.
Pentru că inteligența artificială nu mai este un hobby de laborator. Este o industrie în care se mută bani, energie, cipuri și oameni.

În 2025, investițiile private în AI din Statele Unite au ajuns la 285,9 miliarde de dolari, de peste 23 de ori mai mult decât suma înregistrată de China în aceeași categorie.
Da, ai auzit bine: 285,9 miliarde de dolari.
Cu atâția bani, poți construi câteva centre de date, poți plăti salarii uriașe pentru cercetători și, foarte probabil, poți convinge un model AI să-ți scrie și scuzele pentru că a uitat să-ți salveze documentul.

China nu stă însă deoparte. Raportul Stanford AI Index arată că diferența de performanță dintre cele mai bune modele americane și cele chineze a scăzut la doar 2,7%. Deci, la nivel de modele de vârf, China nu mai este „cu mult în urmă”; a ajuns practic în aceeași zonă de competiție.

Iar aici apare rezultatul României.
Nu construim modele fundamentale cu bugete de miliarde și nu avem încă infrastructura de calcul a marilor jucători globali. Dar avem elevi care se clasează în top mondial la o competiție tehnică serioasă de AI.

E ca și cum ai avea o echipă națională care câștigă medalii la o disciplină în care alte țări construiesc stadioane de miliarde. Talentul există. Întrebarea este dacă îl păstrăm și dacă îi dăm teren să crească.

Pentru că România are o problemă mai veche: nu atât de lipsă de oameni, cât de transformare a lor în rezultate locale. În 2025, doar 5,21% dintre firmele românești cu cel puțin zece angajați foloseau tehnologii AI, față de aproape 20% la nivelul Uniunii Europene. România era pe ultimul loc în UE în această măsurătoare.

Deci, pe de o