S8 Ep. 11 Dragonul contraatacă

Nu mai avem criza rachetelor nucleare ci ne-am pricopsit cu un minunat conflict intre modelele de inteligență artificială. Unde focoasele celor mai puternice arme sunt limbajele de tip deeplearning.

În 1966 Eliza era primul chatbot care dădea răspunsuri după un model de învățare ce-l făcea să pară foarte natural în exprimare. Josephaa Weizenbaum, fostul profesor german de la MIT, creatorul acestuia, era uimit cum lumea din jurul său picase în capcana unui software bine scris care dădea impresia de rațiune. Fapt care i-a adus o mare notorietate la vremea aceea.

În 2021 Google lansa LaMDA un model de inteligență artificială proiectat și el să ofere naturalețe în vorbire. Lumea a aflat repede despre el după scandalul în care inginerul, Blake Lemoine, afirmă cum ca acesta ar fi căpătat o formă de conștiință.

În noiembrie 2022, openAi după câteva sute de milioane investite in cercetare, lansa publicului larg ChatGPT. Era chatbotul deștept care știa să dea examen la medicină sau la drept în locul tău! Fusese antrenat cu peste 175 de miliarde de parametrii incluzând texte din cărți, ziare și chiar nenumărate conversații de pe rețelele de socializare. A luat toată lumea prin surprindere iar acela a fost momentul zero din istoria modernă a umanității care a mutat dezvoltarea AI în văzul lumii, iar asta a făcut să declanșeze o luptă aprigă pe acest tărâm între marile companii. Google, Meta și alții s-au lansat mai aprig în dezvoltarea de modele de învățare avansată. Au apărut tool-uri de generare imagini și clipuri video de la simple descrieri introduse într-o fereastră de chat.

Bineînțeles aceste modele de AI, nu au fost gândite doar a-ți oferi ție un partener de vorbă sau un progrămel care știe să-ți dea o imagine drăguță, aplicabilitatea lor poate fi extinsă în domenii precum medicina, armata sau în orice tip de știință. Iar Trump și consorțiul format din OpenAI, SoftBank, Oracle, Microsoft, Nvidia, și Arm au anunțat acum o săptămână proiectul stargate, cu investiții de peste 500 de miliarde de dolari în infrastructura de centre de date destinate dezvoltării aplicațiilor avansate de inteligență artificială. Aplicații care ar urma să asigure în viitor un progres tehnologic considerabil al Americii și să o ajute pe aceasta să devină cea mai dezvoltată țară din lume. Dacă până mai ieri ți se păreau algoritmii de pe internet băgăcioși, să vezi ce o să te mai obișnuiești în viitor ca un robot să-ți spună când să respiri și când să bei apă. Eu nu am nimic cu progresul doar ca odată ce ne vor fi puse la dispoziție unelte care să ne facă viața mai simplă, o să devenim atât de leneși încât va fi necesar acel tip de asistent care să ne țină totuși semnalele vitale la parametrii normali. Hai zi-mi! Nu e adevărat? Ca deja ți-e prea lene să mai scrii tu ceva de la zero, să mai dai tu un search pe internet și să cauți câteva informații citite de pe diverse site-uri, să tragi tu concluziile… ChatGPT compune-mi tema la română, Gemini cat face 2+2 și auzi oare se mai pune sare în mâncare?

Așadar, miliarde de dolari pompați în arhitectura specială de hardware necesară, acolo unde bineînțeles Nvidia va avea cel mult de câștigat, având chipuri dedicate. Dar ce să vezi, în plină fală mondială, de la răsărit, se ridică un inamic! Iar Nvidia pierde aproape 17% din prețul de piață, adică undeva la 600 de miliarde de dolari. Ce se întâmplase?

Păi China se întâmplase. După ce giganții americani investesc sute de miliarde de dolari în AI, apare de nicăieri un model chinezesc realizat doar cu 7 milioane de dolari, bani pe care OpenAI îi aruncă doar pe salariile a câtorva ingineri software. Deepseek v3, R1 și a sa gândire profundă a dat lumea americanilor peste cap în urmă cu câteva zile.

Creat de Liang Wenfeng, este tot un soi de chatbot foarte similar cu versiunile ChatGPT 4 sau 4o și are o capacitate foarte mare în ceea ce privește analiza logică și contextuală a textelor. Doar ca, este destinat mai mult pi